Wednesday, October 13, 2010

Hermeneutica p.lii

sursă foto: Daily News

Ne-am distrat, unii (eu) ne-am tăvălit aproape la propriu pe jos de râs citind dialogul dintre Bogdan Chirieac şi Dorin Cocoş. Ce naiba, e savuros să vezi cum un jurnalist care a dat mâna cu George W. Bush la Casa Albă și care a scris ani de zile articole despre probleme de politică globală şi geostrategie şi un om de afaceri controversat se iau la p.lă la un nivel al limbajului comparabil cu cel al autorului celebrei expresii "perversă ca pe Târgu Ocna". 

"Banditule, mic şi frumos, ce faci, măi borfaşule simpatic?" - fun, nu? Te râzi când citeşti! La fel de distractivă pare şi inflaţia de p.li şi f.taiuri. În urmă cu câteva săptămâni am râs cu toţii de exprimările afectuoase - într-un registru similar - pe care S.O. Vântu le schimba, la rândul său, tot cu un prieten, Nicolae Popa.

La a doua sau a treia lectură, însă, zâmbetul dispare. Ceea ce te face să râzi la început nu poate decât să te pună pe gânduri pe urmă.

Să nu fim ipocriţi. Cei mai mulţi dintre noi suntem mai mult decât liberi în limbaj în preajma prietenilor. Cu cât prietenul e mai vechi şi mai bun, cu atât inhibiţiile sunt mai reduse. Şi totuşi. Câţi dintre noi au vorbit vreodată aşa cu un prieten? Câţi ne-am înjurat prietenii cu atâta afecţiune şi duioşie plastică, încă de la începutul unei discuţii, pentru a continua apoi să-l f.tem şi să fim f.tuţi în fiecare frază fără ca vreunul să încheie, deranjat, discuţia?

Evident, nu pot face un sondaj exhaustiv şi nici voi nu puteţi să-mi răspundeţi în timp ce scriu textul ăsta. Ce pot spune însă e că, pentru a face asta, e nevoie ca cei doi interlocutori să fie extrem de apropiaţi, să împărtăşească o intimitate rar întâlnită. Să îi lege ceva cu adevărat puternic. Altfel nu văd cum şi-ar face declaraţii de dragoste fără să se simtă alunecând într-un penibil ucigător (SOV şi Popa) sau cum ar accepta ironii şi miştouri la adresa nevestei (Cocoş - Chirieac). 

Ca să-ţi bagi p.la în cineva sau să accepţi o p.lă de la cineva, chiar trebuie să ai o legătură zdravănă cu ăla. Şi nu cred că e de ajuns să fie doar un prieten din armată sau unul cu care obişnuiai să colaborezi în trecut. Trebuie să fie o relaţie vie, proaspătă, întreţinută la cald de ceva cu adevărat puternic.

Şi acum ajung la ceea ce mi se pare grav: toate p.ulile şi f.taiurile cu care se gratulează nu fac decât să arate complicitatea care îi uneşte pe interlocutori. Complicitatea creează universul de discurs în care fiecare exprimare a unui organ, fiecare acţiune copulatorie, capătă un sens specific pe care suntem naivi dacă am crede că îl putem pătrunde din exterior. Convenţia tacită dintre partenerii de dialog care se ştiu/se aşteaptă să fie ascultaţi de organe face ca p.ula să devină un cuvânt de o polisemie fascinantă (care îl califică fără probleme, în această ipostază, la statutul de subiect pentru lucrări de doctorat sau tratate socio-lingvistice).

Citind interceptările servite presei din dosarele de anchetă din ultima vreme - situaţie de asemenea mai mult decât discutabilă - nu pot să nu forţez o comparaţie. P.lile din dialogurile interceptaţilor noştri sunt precum săruturile mafioţilor italieni. De o tandreţe, de o pasiune şi o voluptate pe care numai gândul "ştiu atâtea despre ce ai făcut şi ştiu că tu ştii atâtea despre ce am făcut eu", gândit simultan de cei doi, le poate da. 

4 comments:

Mihai said...

imi cer scuze gheorghita dar aici chiar nu sunt de acord ... inteleg faptul ca suna penibil si aiurea dar unii oameni chiar asa discuta ... si dupa cum ai spus si tu ... chestia era in privat si nu pe strada. Sincer foarte multi prieteni apropiati, din pacate, fac aluzii total nevinovate la adresa mamelor sau a prietenelor altora, lucru care este direct trecut cu vederea pentru ca ... asa glumesti in grupul respectiv. Asta nu inseamna ca e o prietenie denaturata...doar diferita. Recunosc ca e de prost gust ... dar cat e in privat(sau se spera sa fie) ...

Jinks said...

Jenanta cenzura cuvintelor. Ai senzatia ca citeste vreun pusti de 9 ani blogul, sau care a fost ideea?

George said...

nu vreau sa-mi bage blogspot blogul la adult si apoi nu am facut decat sa reiau fix stilul in care au fost publicate stenogramele

Onmusique.info said...

Buna ziua!
ONmusique.info este un proiect nou cu scop informativ. Ne-am propus să venim cu cele mai noi ştiri din muzică, recenzii de albume, concerte şi, de ce nu, filme, interviuri cu artişti români şi străini. Sustine proiectul ONmusique.info si alătură-te echipei noastre! ONmusique caută sa-si lărgească echipa formată din oameni cu experienţă, ambiţioşi, talentaţi şi dornici de muncă; asadar, daca doresti sa te alaturi, trimite un e-mail la onmusique@yahoo.com. ONmusique...Pentru ca muzica apartine tuturor Felicitări pentru blog!Multumesc pentru timpul acordat! Cu Stimă Dan!