În loc de amenda pentru parcare neregulamentară, pe care o visez în fiecare noapte, ieri am găsit sub ştergătoarele de parbriz asta:
Şi totul s-a lămurit. Nu-i aşa că misterul succesului pe care îl are personajul din piesa de mai jos se limpezeşte dacă ne gândim că şampania şi ciocolata pe care le oferă nu-s obişnuite, ci sunt bio?
Acum pe bune, ce alt semn al potenţei financiare mai relevant poţi exhiba decât acela de a cumpăra alimente bio? Într-o lume în care Versace şi D&G au devenit accesibile oricui (doar le găseşti pe orice tarabă din en-gros-ul Europa), doar magazinele Bio-food şi restaurantele slow-food mai reuşesc să facă diferenţa…
3 comments:
Nu doar ca au evoluat si acum consuma crapelintza bio, dar folosesc si versuri albe...
Hehehe, vad ca ridici nivelul blogului :D. Si cat despre mancarea bio, cea mai trista experienta culinara intr-un restaurant am avut-o intr-un eco-vegetarian. Of, inca ma trec fiorii cand imi amintesc!
Pai o fi salam bio sau de soia sau dracu sa-l ia...
Post a Comment